Cancerul tiroidian

Cancerul tiroidian reprezintă 5-10 % din totalitatea nodulilor tirodieni.

Cancerul tiroidian se prezintă sub forma unui nodul tiroidian care se poate simți la palparea gâtului, dar de cele mai multe ori se descoperă odată cu efectuarea unei ecografii tiroidiene.

Tiroida conține celule foliculare care concentrează iodul și produc hormoni tiroidieni. Aceste celule reprezintă originea cancerului tiroidian bine diferențiat, cu o incidenta de 95 % din cancerele tiroidine (de exemplu, cancerul papilar, care reprezintă cea mai frecventă forma, aproximativ 60-80 % din totalitatea cancerelor tiroidiene) dar și originea cancerului anaplazic, acesta reprezentând 1 % din cancerele tiroidiene, fiind și o formă agresiva de cancer. Tiroida conține și celulele C care produc calcitonina, reprezentând originea carcinomului medular, aproximativ 2-3% din cancerele tiroidine. Limfomul tiroidian este o altă formă rară de cancer.

Cauze

La copii, adolescenți sau tineri este frecvent implicată cauza genetică, mai ales dacă există și membri ai familiei diagnosticați cu cancer tiroidian. Există situații în care cancerul tiroidian se asociază cu alte afecțiuni alcătuind un sindrom genetic, de exemplu, sindrom MEN-2 , complex Carney și altele.

Expunerea la radiații, mai ales la vârstă fragedă, duce la o creștere a incidenței de cancer tiroidian, observându-se acest aspect în populația expusă la radiațiile de la Cerbobîl, Hiroshima sau Nagasaki.

Pacienții care prezintă tiroidita autoimună au un risc mai crescut de a dezvolta cancer tiroidian.

Fumatul, obezitatea, de asemenea pot crește riscul de cancer tiroidian.

Diagnostic

Ecografia tiroidiană reprezintă metoda de primă intenție. Cu ajutorul acesteia se evidențiază caracterele nodulilor. Există caractere suspecte, de exemplu marginile imprecise, microcalcificări, nodul hipoecogen și inomogen. Aceasta se poate completa și cu elatografie tiroidiană dacă ecograful este performant. Elastografia nodulului tiroidian apreciază elasticitatea nodului. Cu cât nodulul este mai ferm, rigid, cu atât crește suspiciunea de malignitate.

Puncția aspirativă cu ac fin este o metodă simplă, sigură și se efectuează mereu sub ghidaj ecografic. Se impune dacă există un nodul cu caractere suspecte și dimensiuni de peste 1 cm, însă, dacă poziția nodulului și abordul este facil, se poate efectua ecoghidat și la noduli cu dimensiuni mai mici.

Calcitonina este un marker specific carcinomului medular tiroidian și se determină când suspectăm aceasta. Se mai poate efectua scintigrafie tiroidiana. Nodulii “calzi” sunt aproape întodeauna de natură benignă, iar cei reci necesită atenție mai mare, deoarece 5-10% pot să reprezinte un cancer tiroidian.

Tratament

Prima opțiune de tratament este intervenția chirurgicală, adică operația. În cazul în care sunt identificați la ecografie și ganglioni limfatici suspecți în regiunea gâtului, operația nu se limitează doar la tiroidectomie totală, adică extirparea tiroidei în totalitate ci și la extirparea ganglionilor de la nivelul gâtului, unde ar putea exista suspiciune de metastaze ganglionare. Dacă glanda tiroidă este extirpată total, pacientul va urma tratament cu hormoni tiroidieni toată viața.

Rezultatul histopatologic oferă certitudinea diagnosticului de malignitate, tipul histologic și stadializarea. În cazul cancerului diferențiat, se mai impune și administrare de iod radioactiv în serviciul de Medicină Nucleară, care are ca scop distrugerea resturilor tiroidiene, iar după, se urmarește prin analize de sânge- efectuarea periodică a tiroglobuliei stimulate și ecografie în regiunea gâtului.

Cancerul medular este urmărit prin dozarea calcitoniei. Cancerul anaplazic necesită radioterapie, chimioterapie, imunoterapie sau combinație între acestea, rata de supraviețuire fiind cea mai scăzută în acest caz.

Supraviețuirea în cazul cancerelor tiroidiene diferențiate este bună. Însă, un diagnosticul precoce oferă o mai bună calitatea a vieții, adică mai puține tratamente și un risc scăzut de recidivă. Astfel o ecografie tiroidiană de screening este o opțiune foarte bună pentru depistarea precoce, aceasta fiind accesibilă, neinvazivă și ușor de realizat în cabinetul medicului endocrinolog.